vineri, 27 februarie 2015

poezie II



Amor dilematic


Lacrimi si gânduri se ascund printre pene
Sunt anii, sunt zile ce cad sistematic,
Sunt umbre, proiecţii, ce-au fost cândva vise,
In globul de sticlã, pictat prea cromatic.

Dar totul e doar un balon de sãpun, plin cu vin ...
Şi şoapte sunt mii, uneori de copii,
Şi alunecã ne-ncetat, pe pereţii lini, cristalini,
Care ţin cu venin, o armonie claditã doar din pelin.

Şi vise urcã în balon şi zboarã, inconjoarã,
Multe cladiri calde odinioarã,
Işi iau la revedere inainte de-a bea o bere,
In centrul urbei amuţit, zglobiu, turtit.

E mult prea rece, "berea",
Ce prin stomac ii trece,
Şi pleacã, iese, furtunos... 
Pe un tarâm mult mai frumos,
Unde zânele-l aşteaptã cântând duios.

Sunt doar iluzii blânde, ce-l alinã
Il prind chiar si in braţe, il dezmiardã
Dar soarele nu mai rãsare ca-n zilele trecute
Ii trage doar cu ochiul, o stea cu nepãsare.

In aceastã primavarã incep sa presarã, rãsarã
Vise inchise de atata ocarã
Şi jale meschinã, absurdã, divinã,
Aleargã si urlã, e un vis circumscris.

Mişcari matematic gândite, se miscã pe tablã,
Menite sã-nghitã in mlastina balţii,
Multe din piesele dobândite,cioplite
Prin prea multã trudã, aridã, morbidã.



                                                                       
                                                                        Raul Boncut
                                                                                           Leszno, noiembrie 2014


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu